Despre munca
-Nu exista nici libertate, nici cultura, fara munca si cine crede ca prin profesarea unei serii de fraze a inlocuit munca, deci libertatea si cultura,acela se prenumara,fara s-o stie,intre parazitii societatii omenesti, intre aceia care traiesc pe pamant spre blestemul, ruina si demoralizarea poporului lor.
Despre limba
-Limba romaneasca este dintre cele cu dreapta masura; ea n-are consoane prea moi,nici prea aspre, nici vocale prea lungi sau prea scurte, mai toate sunetele sunt medii si foarte curate.
Despre societate
-Acest tineret s-a fost dus intr-o tara bolnava in privirea vietii sociale.Clasele superioare putred de bogate au ajuns acolo la o rafinare de placeri, nemaipomenita in alte colturi ale pamantului, producerile sanatoase in literatura si arta facuse loc picanteriilor de tot soiul, in sfarsit orisice era mai cautat decat apa limpede si racoritoare de izvor.Apa cu parfum, apa cu zahar,apa cu migdale, apa cu otrava,tot ce poftesti- numai apa de izvor nu.
Acolo, in loc sa-nvete lucruri folositoare, adica cum se ara si se seamana mai cu spor, cum faci copii sa priceapa mai bine cartea, cum se lecuieste o durere de stomac, cum se fac talpe trainice la cisme si alte lucruri folositoare de acest soiu,s-au pus aproape toti pe politica, sa afle adica si sa descopere, cum se fericesc neamurile si cum se pun la cale tarile,adica au adunat multa invatatura din "Figaro", "Petite republique francaise",si cu capul gol si cu punga idem, s-au intors randuri, randuri in tara,ca sa ne puie la cale.Aceasta tinerime vesela si usoara traieste in Romania si se trezeste in Franta,traieste intr-o tara saraca si a deprins cu toate acestea obiceiurile bogatei clase de mijloc din Franta,are trebuinte de milionar si bani mai putini decat cinstita breasla a ciubotarilor din acele tari.Acest tineret, ce se caracterizeaza prin o rara lipsa de pietate fata cu nestramutata vrednicie a lucrurilor stramosesti,vorbind o pasareasca corupta in locul frumoasei limbi a stramosilor, masurand oamenii si imprejurarile cu capul lor stramt si dezaproband tot ce nu incape in cele 75 dramuri de creier cu care i-a inzestrat rautacioasa natura, acest tineret zic, a deprins ariile teatrelor de mahala din Paris si, inarmat cu aceasta vasta stiinta,vine la noi cu pretentia de a trece de-a doua zi intre deputati, ministri, profesori de universitate, membri la societatea academica si cum se mai cheama acele mii de forme goale.
Mihai Eminescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu